A.P. Cehov - "Chirurgie"
Un spital al semstvei. In lipsa doctorului, plecat sa se insoare, bolnavii sint primiti de felcerul Kureatin, un grasun de vreo patruzeci de ani, cu un veston de matase ponosit si pantaloni de flanela jerpeliti. Are infatisarea omlului multumit, patruns de simtul datoriei. In mana stanga, intre degetul aratator si cel mijlociu, tine o tigara de foi, care raspandeste un miros urat. In sala de asteptare intra dascalul Vonmiglasov, un batran inalt, vanjos, cu o rasa cafenie, incins cu un brau lat de piele. La ochiul drept are o albeata si il tine pe jumatate inchis, iar pe nas are un neg care de departe aduce cu o musca. Cateva clipe, dascalul cauta cu privirea o icoana, dar, negasind asa ceva, isi face semnul crucii in fata unei damigene cu fenol, dupa care scoate dintr-o batista rosie o prescura si o intinde cu o plecaciune felcerului. - A-a-a... respectele mele! - spune aceasta, cascand. Cu ce ocazie pe la noi? - In primul rand, iti urez o duminica placuta, Serghei Kuzmici.